„Scuturile” ornamentate


Probabil cele mai reprezentative piese pentru cetatea dacică de la Piatra Roșie sunt discurile din tablă de fier, ornamentate, cu reprezentări zoomorfe, numite convențional „scuturi”. În 1949 a fost descoperit primul astfel de disc, în absida clădirii de pe terasa de sub platou. În centru avea înfățișat un bour, iar pe margine motive vegetale și geometrice. Piesele erau prevăzute cu 12 orificii, prin care erau fixate de un suport cu ajutorul unor ținte ornamentale frumos decorate. Recent au fost recuperate alte trei exemplare similare, unul având în medalionul central reprezentat un leu, altul un grifon, iar al treilea, un bour. Alte două piese sunt în curs de recuperare de pe piața internațională, unde au fost traficate. Fragmente din alte piese au fost descoperite la Piatra Roșie de către arheologi în 2003, în cursul unei periegheze, și în 2011, cu ocazia expertizei gropii de braconaj din care au fost extrase discurile ajunse pe piața neagră. Astfel, întreaga categorie a discurilor decorate a devenit un simbol al acestei cetăți.

Reconstituirea clasică a obiectului descoperit de C. Daicoviciu este aceea a unui scut oval. În realitate, fragmentele descoperite de el provin din două piese distincte (Florea, Suciu 1995). Apariția celorlalte discuri a confirmat că forma lor era rotundă, cu un diametru de 40-42 cm. Iconografia denotă un gust local, deși lucrătura este rafinată, iar meșterul putea să fi fost străin. Stilul este unul naturalist, caracteristic sfârșitului epocii elenistice și începutului epocii imperiale romane. Datarea este plasată la sfârșitul sec. I d.Hr.

 

Nu este certă funcționalitatea acestor piese. Sunt considerate fie învelișurile unor scuturi de paradă (Daicoviciu 1954), fie obiecte cu rol religios, un fel de icoane care spuneau o poveste celor ce cunoșteau codul de interpretare a imaginilor, și care erau prinse pe un perete (Florea, Ferencz 2007).

Mai multe detalii despre aceste obiecte AICI.

 

Bust de bronz al unei divinități feminine

A fost descoperit în turnul de pază B. Dimensiuni: 14,7 x 13 cm. Este turnat și are înfățișarea unei măști, cu spatele deschis și gol. Cele trei tortițe (una în partea de jos și două în lateral) arată că se fixa pe un suport sau pe perete. Reprezentarea își găsește analogii în arta celtică. Este produsul unor meșteri locali sau al unor meșteri care au lucrat după gustul local. Figura a fost atribuită arbitrar zeiței Bendis.

 

Candelabru cu trei brațe

Între obiectele mai deosebite se numără o piesă de import din lumea elenistică, o lampă de bronz cu trei brațe, descoperită în dolina de lângă drumul pavat. Înălțimea lămpii este de 5 cm, iar un braț are 7 cm lungime. Lampa era suspendată cu ajutorul a trei lănțișoare de bronz. Un candelabru foarte asemănător a fost găsit în așezarea de la Piscul Crăsani. Este un obiect de lux, o lucrare elenistică târzie, ce provine fie din Grecia, fie din atelierele pontice, datată în sec. I. î.Hr. Prezența ei la Piatra Roșie pledează în favoarea existenței acolo a unor personaje cu statut înalt, cu pretenții de lux și gusturi artistice.

 

Descoperiri monetare

În timpul săpăturilor au ieșit la iveală 4 monede, la care s-au mai adăugat două achiziționate de la localnici, găsisete în cetate, și un tezaur descoperit ulterior. Cele patru monede sunt: o imitație de argint a unei tetradrahme din Thassos (probabil sf. sec. I î.Hr.), o monedă de bronz emisă de Histria, cu capul zeiței Demeter și două contramărci (probabil mijl. sec. I î.Hr.), un denar republican roman de la Q. Fabius Labeo (emis în 150-125 î.Hr.) și un alt denar republican, de la P. Servilius Rubeo (emis în 89 î.Hr.). De la locuitorii din zonă s-a recuperat un denar republican de la C. Vibius Pansa (emis în 87 î.Hr.) și o imitație după un denar roman de la M. Porcius Laeca (originalul emis în 124-103 î.Hr.). Un tezaur de monede de argint, alcătuit din 277 denari republicani, a fost găsit de un localnic în anul 1981 în timpul unor lucrări de nivelare a terenului, pe coasta sud-estică a dealului, la cca 500 m depărtare de cetate (Pavel, Andrițoiu 1994). Denarii republicani nu au pătruns în Dacia înainte de începutul sec. I î.Hr. și au circulat până la cucerirea romană.

 

Alte descoperiri

Un depozit de metale scos la suprafață de căutători în preajma cetății a fost parțial recuperat și donat de un anonim Castelului Corvinilor din Hunedoara în anii 1995-1996 (Sîrbu et alii 2005), iar un al doilea a fost recuperat de către Fundația Dacica de la un sătean din Alun și donat Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca în anul 2010, așteptând să fie publicat.

Inventarul materialelor descoperite la Piatra Roșie  mai include obiecte obișnuite care se găsesc și în alte așezări dacice din Munții Orăștiei (de producție locală și importuri), precum ceramică lucrată cu mâna sau la roată, arme, unelte, obiecte de uz casnic. Merită menționate două fibule (una de bronz și una, fragmentară, de argint) și o remarcabilă spadă celtică, descoperită în dolina de lângă drumul pavat.