Turistul care ajunge la Piatra Ro?ie trebuie s? ?tie c? nu va vedea aici nici zidurile impozante de la Coste?ti-Blidaru, nici sanctuare de felul celor de la Gr?di?tea de Munte, nici turnuri impun?toare, precum cele de la Coste?ti-Cet??uie. Timpul scurt alocat cercet?rilor în 1949 a f?cut ca s?p?tura s? urm?reasc? doar ob?inerea unei planimetrii, astfel încât zidurile nu sunt s?pate pân? la temelie, iar vegeta?ia luxuriant? le acoper? an de an. Funda?iile de piatr? ale cl?dirilor de pe platou nu se mai v?d deloc, cu excep?ia pridvorului cl?dirii principale, conservat în partea sa absidat? ?i pe latura estic?. Conturul cl?dirii cu „scuturile”, de pe terasa de sub platou, înc? se vede destul de bine, mai ales înc?perea sa absidat?. Pe platou sunt vizibile resturile a trei turnuri – cel de poart?, cel de NV ?i cel de curtin?. Cel de SE este s?pat doar par?ial, iar cel de SV este pr?bu?it pe coasta dealului. Din turnurile de paz? nu se mai vede nimic, în afara ?an?urilor l?sate de arheologi. Zidurile incintei II sunt slab vizibile ?i doar în câteva locuri. Se vede mai bine segmentul de la sud de intrare, care con?ine mortar.

Cetatea Piatra Ro?ie nu a beneficiat niciodat? de nici un fel de interven?ii din partea autorit??ilor pentru restaurare ?i conservare. S?p?turile efectuate în anul 1949 au fost l?sate deschise, iar gropile ?i gr?mezile de p?mânt se v?d ?i ast?zi. Platoul este plin de denivel?ri rezultate din acele s?p?turi. Turnul de la intrarea în cetate, dup? ce a fost dezvelit, a fost l?sat f?r? nici o protec?ie ?i s-a n?ruit cu timpul. S?tenii din satele din jur, nefiind instrui?i, au luat multe blocuri de calcar fasonat din ziduri ?i turnuri, precum ?i lespezi din sc?rile de la intrare, pentru a le folosi în gospod?riile lor. Drumul pavat, de?i într-o bun? stare de conservare pe latura sa sudic?, înspre nord alunec? în dolin? ?i se distruge cu fiecare ploaie. Latura de vest a incintei de pe platou, aflat? pe o coast? foarte abrupt?, s-a curbat sub presiunea platoului ?i anual se desprind blocuri din aceasta. Turnul de NV, descoperit înc? de c?ut?torii de comori din sec. XIX ?i s?pat prima dat? de Finaly, a fost golit în 2003 de c?tre arheologi, iar ast?zi greutatea p?mântului apas? din exterior pe cei patru pere?i, curbându-i ?i dislocând blocuri din ace?tia.

P?durea a crescut în voie peste ruine, de-a lungul vremii. Fagii ?i-au înfipt adânc r?d?cinile între blocurile de piatr? ale zidurilor, distrugând pu?inul scos la suprafa??, dar afectând ?i partea nev?zut? a cet??ii, ascuns? înc? în p?mânt. Anual se pr?bu?esc copaci peste cetate. De?i monument UNESCO, pân? în prezent nu s-au luat nici un fel de m?suri pentru protejarea ?i punerea în valoare a cet??ii.